În weekendul trecut a avut loc Congresul de constituire al Partidului Liberal Reformator, care a perfectat divorţul definitiv al „grupului Hadârcă” de „adevăraţii” liberali ai lui Mihai Ghimpu.
În ajunul congresului PLR circulau o mulţime de zvonuri. De exemplu, că preşedintele acestuia ar putea deveni fostul lider al Alianţei „Moldova Noastră”, Serafim Urechean. La această concluzie ajunsese încă în toamnă „adevăratul” liberal Valeriu Munteanu, cînd s-a dovedit că „şapte pitici&Co şi-au găsit adăpost în clădirea fostei AMN”.
Congresul nu s-a lăsat fără surprize. În funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Reformator a fost ales, prin vot secret, Ion Hadârcă. Pentru el au votat 969 de delegaţi, în timp ce pentru singurul lui concurent, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa – 305.
Surpriza însă a fost alta. La congresul liberal-reformatorilor, printre oaspeţii de onoare, a sosit, pe neaşteptate, fostul premier Ion Sturza, care nu doar le-a cîntat ode „celor şapte deputaţi liberali curajoşi, care în cel mai decisiv moment pentru ţara noastră au salvat parcursul european al Moldovei, altfel RM s-ar fi aflat acum în altă parte”, dar şi a anunţat public că are şi el „ambiţii politice”.
Acum experţii se gîndesc cum să interpreteze apariţia lui Ion Sturza, care pînă nu demult tindea spre centru-dreapta şi care avea o poziţie destul de moderată, la congresul unui partid radical de dreapta, cum este PLR, care şi-a anunţat drept scopuri: aderarea la UE, NATO, condamnarea „crimelor regimului totalitar”, evacuarea pacificatorilor ruşi şi modificarea actualului format de menţinere a păcii, precum şi apropierea maximă de România. Există ceva mai mult în spate decît închinăciunile amabile ale politicienilor la congresul de constituire a noului partid?
Misiune specială a lui Ion Sturza?
Potrivit unei versiuni, Partidul Liberal Reformator a fost creat nu atît pentru a-i face concurenţă Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu (totuşi, eşichierul de dreapta este destul de limitat şi nu depăşeşte 10%), cît pentru a-i face concurenţă Partidului Liberal Democrat al lui Vladimir Filat.
În România Filat este considerat drept un politician nu chiar loial: potrivit zvonurilor, el îşi desfăşoară afacerile în statul vecin. Imediat după Vilnius liderul PLDM a criticat dur declaraţiile unioniste ale lui Traian Băsescu, afirmînd că visurile tendenţioase ale preşedintelui României despre unire pun în pericol integrarea europeană a ţării noastre.
Mai mult, liderul PLDM a anunţat că nu crede în existenţa a două state româneşti, ci în statul independent Republica Moldova. Filat „regretă” şi „discuţia inoportună” privind denumirea limbii de stat, deoarece, potrivit lui, acest fapt ar putea avea un impact negativ asupra reglementării transnistrene. Deşi acum jumătate de an, vizitînd liceul „Spiru Haret” în calitate de premier, Vladimir Filat a declarat în faţa elevilor că în timpul apropiat limba moldovenească va dispărea, iar în Constituţia Republica Moldova aceasta va fi înlocuită cu limba română.
În opinia unuia dintre analişti, în ultimul timp Bucureştiul acordă prea multă atenţie situaţiei din Republica Moldova. Traian Băsescu, în ajunul simmitului de la Vilnius, a declarat răspicat că următorul proiect naţional al României va fi unirea cu Moldova, pentru „reîntregirea” ţării.
Imediat după aceasta apare informaţia că în Parlamentul României este examinat un plan de absorbţie a teritoriului Republicii Moldova, însă, în cele din urmă, această iniţiativă legislativă a fost respinsă, deoarece pentru implementarea proiectului de unire sînt necesare mijloace financiare, pe care România, deocamdată, nu le are. Pe 5 decembrie, Curtea Constituţională, depăşindu-şi atribuţiile, adoptă o decizie potrivit căreia limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Potrivit experţilor, „pentru partea română acest an a fost destul de favorabil în privinţa apropierii Moldovei de România”. Însă situaţia politică internă din Republica Moldova evoluează nu aşa cum şi-ar dori Bucureştiul: în societate creşte nemulţumirea faţă de coaliţia de guvernare, PCRM atacă, creşte numărul susţinătorilor integrării euroasiatice.
„De aceea, pentru România devine destul de actuală lozinca „acum sau niciodată”, deoarece Bucureştiul înţelege ce va urma dacă la putere revine Partidul Comuniştilor. România are nevoie în Moldova de politicieni loiali. Loialitatea lui Plahotniuc este asigurată de interesele lui economice în România. Iar Filat, în ultimul timp, a devenit neloial. De aceea, eu nu exclud că din Partidul Liberal Reformator, cu participarea activă, inclusiv financiară, a României, va fi modelat un concurent pentru PLDM”, a declarat pentru NOI.MD unul dintre analiştii politici.
Dar pentru ca acest proiect politic să ia foc, el are nevoie de un lider carismatic, precum şi de resurse. Ion Hadârcă nu dispune de un asemenea magnetism: „El nu e persoana care să ducă masele după el. La fel ca şi doamna Guţu, care este cunoscută prin declaraţiile ei radicale şi netacticoase”.
De aceea, nu este exclus că pe parcursul implementării proiectului politic „Partidul Liberal Reformator”, în acesta vor fi implicate tot mai multe persoane politice cunoscute. Inclusiv Ion Sturza, în jurul căruia ar putea să se adune o parte a businessului moldovenesc şi celui românesc, asigurîndu-i PLR mijloacele necesare pentru dezvoltare.
Însă dacă planul legat de „cordonul sanitar” al partidelor loiale va suferi eşec, iar la alegerile parlamentare PCRM va obţine totuşi majoritatea parlamentară, Bucureştiul ar putea utiliza cîteva variante de rezervă, susţine interlocutorul nostru. De exemplu, utilizînd Curtea Constituţională, care, „surprinzător”, ar putea să nu recunoască rezultatele alegerilor, depistînd mai multe încălcări în cadrul scrutinului.
Sau să utilizeze „planul B” – preşedintele Timofti, care „dintr-odată”, va refuza să înainteze candidatura la funcţia de premier, înaintată de comunişti, provocînd astfel, o situaţie explozivă în ţară.
Hadârcă+Sturza vs Ghimpu
Potrivit analistului politic Igor Boţan, este puţin probabil ca Partidul Liberal Reformator să lupte cu PLDM-ul lui Vladimir Filat – forţele totuşi nu sînt egale.
„Cred că principalii concurenţi ai liberal-reformatorilor vor fi totuşi „adevăraţii” liberali ai lui Mihai Ghimpu. Aceasta este o chestiune de onoare, dacă vreţi. Nu în zadar, înaintea congresului de constituire, grupul Hadârcă i-a arătat demonstrativ lui Mihai Ghimpu spre uşă, eliminîndu-l pe acesta din Biroul permanent al Parlamentului. Iar cu o săptămînă înainte, Mihai Ghimpu a fost exclus din delegaţia Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a NATO”, a declarat Igor Boţan.
În opinia lui, liberalii reformatori acum întîmpină dificultăţi în stabilirea identităţii lor. „Ei încearcă să-şi găsească nişa politică, iar Ion Sturza este garantul temperării liberal-reformatorilor. Cred că domnul Sturza ar putea deveni „oligarhul” PLR. Acum e la modă – fiecare partid trebuie să aibă un oligarh. Însă el, mai degrabă, va fi un „oligarh înţelept”: nu se va afişa, va promova anumite interese din culise. Iar acesta este un alt nivel, mai înalt”.
Igor Boţan consideră că în lupta cu „adevăraţii” liberali liberal-reformatorii îşi vor construi tactica bazîndu-se pe trei componente: 1) Anume şapte deputaţi conduşi de Ion Hadîrcă, care au plecat de la liberali, au salvat vectorul european al ţării. Deoarece Partidul Liberal, prin acţiunile sale şi principialitatea sa, în primăvară promova activ ideea alegerilor parlamentare, după care nu se ştie cum ar fi evoluat situaţia. Este suficient să ne amintim cine a fost autorul interpelării, în baza căreia Curtea Constituţională a decis în aprilie că Vladimir Filat nu-şi poate exercita atribuţiile de şef al guvernului şi nu mai poate candida la funcţia de prim-ministru.
2) Anume datorită acţiunilor active ale liberal-reformatorilor (în primul rînd, ale Anei Guţu), Curtea Constituţională „a restabilit adevărul istoric”, declarînd limba română drept limbă de stat a Republicii Moldova. Acest lucru l-au făcut liberal-reformatorii, dar nu Mihai Ghimpu, care nu a făcut nimic pentru „soluţionarea problemei lingvistice”. Acesta doar a încercat să se linguşească pe lîngă liberal-reformatori, ocupîndu-se cu plagiatul şi expediind la CC o interpelare similară cu cea a Anei Guţu privind pronunţarea deciziei faţă de art.13 al Constituţiei cu privire la denumirea limbii de stat vizavi de prevederile corespunzătoare ale Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.
3) PLR este primul partid aflat la guvernare, în istoria politică a Republicii Moldova, care şi-a ales preşedintele prin vot secret, demonstrîndu-şi, nu prin vorbe, ci prin fapte, apartenenţa la valorile democratice. Adică, PLR este o formaţiune politică cu adevărat europeană şi democratică, spre deosebire de majoritatea absolută a partidelor din Moldova, care rămîn a fi nişte structuri autoritare precum Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu.
Adică acum Partidul Liberal Reformator va miza pe cumpătare şi „mesianism”, iar Ion Sturza îi va garanta această cumpătare, sprijinind, totodată, PLR cu resurse financiare.
Caut un partid. Ieftin...
Politologul Bogdan Ţîrdea are un alt punct de vedere. În primul rînd, e puţin probabil ca PLR să îmbrace haine modeste, consideră analistul. Dimpotrivă, în interesele acestuia e să promoveze o campanie publicitară agresivă: „Acum principalul scop al reformatorilor este să răpească susţinătorii şi electoratul lui Ghimpu. De aceea, jocul lor este construit pe momente radicale. Numai istoria cu limba română la Curtea Constituţională cît face”.
În al doilea rînd, Ion Sturza, deocamdată, nu este legat în niciul fel de Partidul Liberal Reformator, iar la congresul de constituire el a fost, exclusiv, în scopuri cognitive, deoarece este în căutarea unui proiect politic la care ar putea participa şi cu ajutorul căruia ar putea pătrunde în structurile puterii, susţine analistul.
„Nu cred că Bucureştiul l-a trimis pe Ion Sturza să ridice PLR-ul. „Bucureşti” este o noţiune extensibilă. Aceasta înseamnă, cel puţin, două grupări politice mari – gruparea lui Băsescu, care este legată activ cu Partidul Liberal al lui Ghimpu şi va paria mai departe pe PL, şi gruparea lui Ponta, care nu este atît de axată pe unionism”.
În afară de aceasta, Ion Sturza nu are un rating, susţine Bogdan Ţîrdea. „Dimpotrivă, mulţi din Moldova încă mai ţin minte cum guvernul condus de Sturza au adus ţara în colaps şi în pragul falimentului. Pentru un proiect politic domnul Sturza poate prezenta doar o valoare financiară, și nu politică. El este business-factorul în jurul căruia s-ar putea uni unii businessmeni moldoveni şi români”.
„Nu cred că Ion Sturza este omul care va participa activ la construcţia partidului. Inclusiv cu finanţele personale. Dacă ne amintim cum a început crearea PLDM-ului în anul 2007, atunci iniţial, aceasta avea loc din resursele personale ale lui Vladimir Filat: el a asigurat organizaţiile raionale de partid cu calculatoare şi altă tehnică de birou, le-a dăruit automobile „Dacia Logan” secretarilor birourilor de partid. Mă îndoiesc că domnul Sturza ar putea face la fel”, consideră Bogdan Ţîrdea.
Potrivit lui, Ion Sturza acum caută activ o platformă politică care l-ar aduce la putere. De aceea, „scopul prezenţei lui la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator este de a semnala că el are dorinţă, ambiţii politice, că este gata să participe la vreun proiect politic şi aşteaptă un semn de la orice partid de dreapta – de la centru-dreapa pînă la cele radicale”.
Xenia Florea
Episcopul a declarat pentru agenția OMEGA că ”este de datoria fiecărui să urmeze calea lui Isus Hirstos, care a avut de îndurat pentru fiecare dintre noi și să-i ierte pe cei păcătoși”, dar atunci când oficialii merg împotriva legii creștinești acest lucru nu poate fi ”spălat” prin aducerea Focului Haric.
